România, vizată de atacuri hibride în 2024
România, vizată de atacuri hibride în 2024
În anul 2024, România a fost inclusă printre statele europene țintite de acțiuni de sabotaj asociate tehnicilor hibride utilizate de Federația Rusă. Potrivit raportului de activitate al DIICOT, scopul acestor atacuri a fost de a verifica pregătirea de apărare a țărilor membre NATO și de a descoperi slăbiciunile infrastructurii acestora.
Raportul menționează că, începând cu 2022, au avut loc cel puțin 50 de incidente în 13 țări din Europa care ar putea fi atribuite operatiunilor hibride orchestrate de Rusia. Aceste incidente au inclus cazuri de spionaj, vandalism, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare, precum și atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
DIICOT subliniază o schimbare în tactica Rusiei, care nu mai trimite agenți în statele NATO, ci recrutează contractori prin aplicația Telegram, oferind recompense financiare variind de la câteva sute la câteva mii de dolari. Statele afectate de aceste atacuri hibride includ Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia. Deși în majoritatea cazurilor nu au existat victime, evitarea deceselor nu este o prioritate pentru serviciile de informații ruse.
În legătură cu amenințările teroriste, DIICOT informează că România nu se confruntă cu atacuri teroriste concrete, dar prezintă riscuri din partea susținătorilor locali ai Statului Islamic. Deși propaganda Daesh a continuat, activitățile susținătorilor din România au fost de mică amploare. Totuși, (auto)radicalizarea cetățenilor români rămâne un risc principal, iar internetul este mediul cel mai utilizat pentru propagandă.
Autoritățile sunt îngrijorate de posibilele tentative de traverse a frontierelor naționale de către indivizi asociați cu entități teroriste, în special în contextul conflictului din Ucraina. Utilizarea atacurilor de tip "lone wolf" reprezintă un motiv de alarmă, dificultățile de identificare și prevenire a acestora complicând cu mult sarcina autorităților. Raportul de activitate arată o ușoară creștere a infracțiunilor legate de divulgarea informațiilor secrete de stat, lucru ce subliniază nevoia de vigilență în fața amenințărilor de securitate națională.
