Legea care reglementează plata pensiilor private a fost promulgată recent de președintele Nicușor Dan, după ce Camera Deputaților a adoptat-o pe 23 decembrie, în urma armonizării cu decizia Curții Constituționale a României. Potrivit Mediafax, această lege reprezintă ultima etapă a reformei sistemului de pensii, cu impact asupra a milioane de români înscriși în fonduri private obligatorii.
👉Contextul adoptării și implicațiile deciziei Curții Constituționale
Proiectul legii a fost elaborat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și a intrat pe traseul legislativ prin Ministerul Muncii în august, ca parte a reformelor necesare pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), termenul oficial fiind sfârșitul anului 2026. Legea trebuia inițial adoptată chiar din 2011, la trei ani după înființarea fondurilor de pensii private în 2008.
Curtea Constituțională a validat proiectul, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție și parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor au atacat o prevedere privind excepțiile pentru bolnavii de cancer față de plata unei tranșe unice. Exceptând această excepție, legea a fost considerată conformă constituției.
👉Statistici actuale despre fondurile de pensii private și plata către beneficiari
În prezent, în fondurile de pensii private obligatorii sunt înscriși aproximativ 8,3 milioane de români, reprezentând majoritatea populației active. Din aceștia, peste 4,5 milioane contribuie lunar cu 4,75% din venitul brut, parte din contribuțiile de asigurări sociale (CAS) de 25%. Datele oficiale ale Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) arată că majoritatea beneficiarilor sunt pensionați pentru limită de vârstă, iar plata unică a fost preferată în circa 74% din cazuri până în 2024.
Totodată, în august 2025, s-a depășit pragul de un miliard de euro plăți efectuate către beneficiarii sistemului Pilon 2 și 3 al pensiilor private, confirmând importanța și volumul acestor fonduri pentru cetățenii României.