Un document descoperit de Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia arată cum funcționau indulgențele în Evul Mediu transilvănean. Potrivit documentului emis de arhiepiscopul Grigore de Verissa în timpul șederii papilor la Avignon, toți cei care vizitau biserica Sfântul Mihail din Cluj și capela acesteia, sau care făceau donații pentru ele, primeau o indulgență totală a păcatelor pentru 40 de zile.
Indulgențele erau certificate oferite de Biserica Catolică în Evul Mediu și Renaștere, care promiteau o remitere parțială sau totală a pedepselor temporale pentru păcatele credincioșilor. Aceștia trebuiau să participe la diverse acte de pietate și să promită că vor evita păcatele în viitor.
Documentul emis de arhiepiscopul Grigore de Verissa a fost cerut de doi cetățeni ai Clujului, Peter Nunne și soția sa, Hennin. Miniatura pictată reprezintă Sfântul Iacob și Sfântul Mihail, ambii înfățișați cu atributele lor. Sfântul Iacob ține în mână o scoică și o Sfântă Scriptură, în timp ce Sfântul Mihail înjunghie un balaur cu o suliță în formă de cruce.
Chiar dacă pentru noi pare o practică nefamiliară și controversată, în Evul Mediu european împăcarea omului cu Dumnezeu prin intermediul unui negociere era un obicei curent și fixat oficial pe documente.
Indulgențele papale au jucat un rol important în istoria Bisericii Catolice în Evul Mediu și, deși au fost asociate cu anumite abuzuri, cum ar fi vânzarea lor pentru a finanța proiecte bisericești sau războaie, au fost adesea căutate de credincioși. Acestea ofereau o cale de a obține iertarea pentru păcate și de a scăpa de pedepsele temporale în viața de apoi.
Astăzi, documentul descoperit la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia oferă o perspectivă asupra modului în care funcționau indulgențele în spațiul medieval transilvănean și ne arată importanța lor pentru credincioși în acea perioadă.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
