Cardinalul Lucian Mureșan, simbol al rezistenței Bisericii Greco-Catolice în comunism

Cardinalul Lucian Mureșan, simbol al rezistenței Bisericii Greco-Catolice în comunism

Cardinalul Lucian Mureșan, o figură emblematică a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a trăit un destin plin de obstacole și curaj în timpul regimului comunist. S-a hirotonit preot în clandestinitate, iar biografia sa atipică cuprinde experiențe de la ofițer de aviație la muncitor silit și episcop consacrat sub cerul liber. „Acestea au fost primele mele celebrări, pe la șase-șapte ani, în codru.”, mărturisește cardinalul.

Atât persecuțiile regimului comunist, cât și urmărirea de către Securitate nu l-au împiedicat să-și urmeze vocația. După exmatricularea forțată de la Institutul Teologic din Alba Iulia și ani de muncă în carieră, Lucian Mureșan a continuat formarea teologică în secret. În 1964 a fost hirotonit preot clandestin și a început să slujească în condiții dificile, crescând vocațiile și apropiind tinerii de credință.

În plus față de rolul său de episcop și mitropolit, cardinalul a fost primul Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, fiind ridicat la această demnitate de Papa Benedict al XVI-lea. Un moment important al mandatului său a fost vizita Papei Francisc la Blaj, pe care a organizat-o pentru aproximativ 120.000 de persoane — o participare record, notează alba24.ro.

Mai mult, în contextul istoric, cardinalul Lucian Mureșan a fost un important martor și participant la evoluția Bisericii Greco-Catolice în România postcomunistă. „Am decis să ridic la demnitatea de cardinal un venerat episcop, care îşi desfăşoară slujirea de păstor şi părinte al unei Biserici,” a spus Papa Benedict al XVI-lea la momentul în care l-a creat cardinal.