Doar 20 de orașe și comune din județul Alba reușesc să se autofinanțeze din veniturile proprii, conform unui raport al Curții de Conturi, care analizează diferența dintre venituri și cheltuielile minime de funcționare pentru anul 2023, cel mai recent an pentru care există date centralizate.
Doar 20 de orașe și comune din județul Alba reușesc să se autofinanțeze din veniturile proprii, conform unui raport al Curții de Conturi, care analizează diferența dintre venituri și cheltuielile minime de funcționare pentru anul 2023, cel mai recent an pentru care există date centralizate.
Primăria cu cel mai mare grad de autofinanțare a fost cea din Blaj, unde veniturile proprii au fost de două ori mai mari decât cheltuielile de funcționare. În schimb, comuna Vidra, situată în Munții Apuseni, a reușit să acopere doar 40% din necesarul pentru salarii și alte cheltuieli de funcționare. Potrivit afirmațiilor citate de alba24.ro, doar Consiliul Județean Alba a reușit să se autofinanteze, acoperind 78% din cheltuieli în 2024.
La nivelul zonei Munților Apuseni, situația este mai precară, doar comuna Lupsa reușind să acopere veniturile de funcționare mai mari decât cheltuielile. Majoritatea celorlalte unități administrative din această zonă beneficiază de facilități fiscale, precum reducerea cu 50% a impozitului local, dar se confruntă cu depopulare și lipsa locurilor de muncă. Aceste probleme contribuie la dificultățile financiare ale localităților.
Discuția despre situația financiară a unităților administrativ-teritoriale devine și mai relevantă în contextul reformei administrative propuse de Ilie Bolojan, care include plafonarea numărului de angajați, limitarea personalului poliției locale și introducerea unei grile de salarii unice pentru anumite localități. Potrivit sursei, aceste măsuri sunt legate de nivelul de autofinanțare și de numărul de locuitori ai fiecărei entități.
Conform raportului, gradul de autofinanțare a cheltuielilor de funcționare din veniturile proprii variază între 40,40% și 207,64%. În cazul unităților cu un procent peste 100%, acestea nu depind de fondurile de la bugetul de stat pentru funcționare, ceea ce înseamnă că nu reprezintă un risc financiar pentru plata salariilor sau asigurarea serviciilor publice locale. În aceste situații, partea rămasă după acoperirea cheltuielilor de funcționare este direcționată către dezvoltare și investiții.
Depopularea masivă a localităților din Munții Apuseni, cauzată de lipsa locurilor de muncă, închiderea minelor și condițiile grele de trai, explică, în parte, situația financiară dificilă a acestor comunități. Cu toate acestea, raportul subliniază și aspecte pozitive, precum faptul că un număr important de 20 de entități din județ reușesc să-și acopere integral cheltuielile din veniturile proprii, unele înregistrând chiar excedente și demonstrând o gestiune financiară eficientă și sustenabilă.
