Nostalgia după comunism: o problemă gravă pentru societatea românească

O cercetare sociologică realizată de INSCOP Research în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Comunist (IICCMER) evidențiază o situație alarmantă în rândul populației din România. Studiul, intitulat „Percepția populației cu privire la comunism. Reperele nostalgiei”, a fost efectuat în luna iulie 2025 pe un eșantion de 1500 de respondenți, cu o marjă de eroare de plus sau minus 2,5%. Potrivit lui Remus Ștefureac, directorul INSCOP, rezultatele vor fi prezentate marți, 22 iulie 2024, în cadrul unui eveniment organizat de institut și vor fi accesibile publicului pe site-urile celor două instituții.

Un aspect îngrijorător indicat de studiu este diferența tot mai mare între realitatea istorică și percepția populației despre regimul comunist. Datele arată o societate fragilă, vulnerabilă în fața intențiilor de manipulare și dezinformare, fenomen amplificat de războiul informațional și atacurile hibride, atât interne, cât și externe. Potrivit citează alba24.ro, această situație contribuie la amplificarea unei nostalgii colective, care poate periclita stabilitatea democrației și poate alimenta mituri și informații trunchiate, sau chiar minciuni grosolane, legate de perioada comunistă.

Analizele relevă că, la 35 de ani de la căderea comunismului, intensitatea sentimentului de nostalgie este surprinzător de mare. Sondajul indică faptul că aproape două treimi dintre români consideră că Nicolae Ceașescu a fost un lider bun pentru țară, în timp ce doar 24% cred contrariul. Aceste date, notează sursa, reflectă o percepție probabil influențată de campanii de discursuri strategice și de o propagandă continuă, susținută și pe platformele sociale precum Facebook și TikTok.

Remus Ștefureac atrage atenția asupra faptului că, în condițiile în care se alocă miliarde de euro pentru modernizarea armatei și pentru achiziționarea de echipamente militare precum avioanele F35, nu pare imposibil ca și pentru apărarea împotriva războiului informațional să fie găsit un buget adecvat. El subliniază că această amenințare, mai subtilă, dar la fel de periculoasă pentru suveranitatea și securitatea națională, nu trebuie neglijată.

Conform statisticilor, această situație poate fi explicată și prin lipsa unor politici publice eficiente în combaterea problemelor structurale precum sărăcia, inegalitățile sau corupția, dar și prin carențe în educație și istorie. Ștefureac notează că această “nebunie” a nostalgiei pentru comunism are nevoie de acțiuni concrete pentru a fi contracarată. El evidențiază, totodată, că această problemă nu e doar rezultatul unui impuls natural, ci și a unei campanii de destabilizare socială, gestionată în ultimii ani de factori interni și externi, fără o reacție adecvată din partea statului sau a societății civile.

Pentru a avea o imagine completă, INSCOP urmează să detalieze în zilele următoare rezultatele sondajului, subliniind nevoia acută de politici publice eficiente pentru a reda încrederea în instituții, pentru a combate dezinformarea și pentru a consolida valorile democratice, menționează sursa.