Pedeapsa pentru conducerea sub influența drogurilor va fi majorată
Pedeapsa pentru conducerea sub influența drogurilor va fi majorată
Parlamentul României discută o inițiativă legislativă care propune creșterea pedepsei pentru șoferii care conduc sub influența substanțelor psihoactive. Alina Gorghiu, fost ministrul al Justiției, a anunțat că această modificare ar putea aduce pedepse de până la șapte ani de închisoare.
Gorghiu a subliniat importanța unei „toleranțe zero” față de consumul de droguri la volan, afirmând pe o rețea de socializare: "Azi, împreună cu colegii parlamentari - Robert Cazanciuc, Andronache Gabriel, Cristian Niculescu Tagarlas, Ciuca Bogdan, Daniel Fenechiu și alți deputați, am depus în procedură de urgență o inițiativă legislativă care stabilește că, atunci când este depistată în sânge o substanță psihoactivă, fapta va fi considerată infracțiune."
Conform proiectului de lege, modificările aduse Codului Penal preconizează că „conducerea unui vehicul de către o persoană care are în sânge droguri sau alte substanțe psihoactive se va pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani, precum și interzicerea exercitării unor drepturi.” În prezent, pedeapsa în astfel de cazuri variază între unu și cinci ani.
Gorghiu a subliniat, de asemenea, necesitatea clarității legii în ceea ce privește siguranța pe drumurile publice. Ea a menționat că „opinia specialiștilor în medicină” este importantă, subliniind că evaluările neuro-cognitive nu pot determina reacția unui șofer în momentele critice în care se produce un accident. "Substanțele psihoactive, prin efectele lor, predispun la un comportament rutier periculos, iar riscurile acceptate în aceste condiții nu ar fi fost asumate de persoana în cauză în lipsa acestor substanțe", a adăugat aceasta.
Această inițiativă legislativă apare în contextul unei recent ale decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit că este necesar să se facă expertize pentru a evalua dacă substanțele psihoactive afectează capacitatea de a conduce a șoferului. Această hotărâre ar putea duce la un număr crescut de solicitări de expertize, ceea ce ar putea provoca întârzieri în soluționarea cazurilor, inclusiv în cele deja mediatizate, cum ar fi tragedia de la 2 mai, când doi tineri și-au pierdut viața.
