Presedintii curților de apel avertizează asupra derapajelor în dezbaterea privind pensionarea judecătorilor

Curțile de apel din România atrag atenția asupra situației actuale a judecătorilor, în special în ceea ce privește condițiile de pensionare, salariile și frazele publice false regelui acestei profesii. Potrivit unui comunicat, aceștia consideră că discuțiile despre vârsta de pensionare a judecătorilor au fost drobite de informații nejustificate și de campanii publice agresive, bazate pe dezinformare și discurs al urii.

Președintii Curților de Apel conchid că, de fapt, media de pensionare a judecătorilor depășește 50 de ani. În timpul mandatului președintelui interimar Ilie Bolojan, din cele 37 de decrete de pensionare semnate, doar cinci judecători aveau între 48 și 49 de ani la ieșire. Afirmatia că magistrații se pensionează, în general, la 48 de ani, este falsă, spun reprezentanții justiției, și se bazează pe date vechi și incomplete.

Conform legii actuale, vârsta de pensionare a judecătorilor a fost stabilită la 60 de ani, după adoptarea Legii nr. 303/2022. Aceasta prevede că judecătorii, procurorii și alți magistrați pot ieși din activitate la această vârstă, dacă au cel puțin 25 de ani de experiență în funcție. În plus, cuantumul pensiei este calculat în funcție de ultimii ani de activitate și nu poate depăși 100% din salariul anterior pensionării. Potrivit spuselor magistraților, această creștere a vârstei de pensionare, de la 48 la 60 de ani, a fost validată de Curtea Constituțională și de Comisia Europeană.

Potrivit sursei mentioned în alba24.ro, judecătorii se confruntă cu un deficit cronic de resurse umane, ceea ce duce la o încărcare mare a fiecărui magistrat. În 2024, un judecător poate avea până la 1519 dosare, iar volumul de muncă depășește de până la zece ori cele din alte țări europene. Este motivul pentru care muncă suplimentară și ore suplimentare devin norma, fără recompensă corespunzătoare. Condițiile de lucru sunt foarte dificile, mai notează judecătorii, fiind expuși la stres constant, uzură fizică și neuro-psihică, precum și la riscuri legate de sănătate, inclusiv expunerea la alergeni și iritanti.

În plus, comentează despre salariile judecătorilor, care, potrivit lor, nu sunt "nesimțite" sau exorbitante, ci sunt comparabile cu alte categorii din sistemul bugetar. Indemnizațiile pornesc de la 4.457 lei, inclusiv sporurile, și cresc odată cu experiența. Sursele clericale din magistratură conționează că aceste venituri sunt echitabile și nu reprezintă un motiv de critică, așa cum s-a spus în campaniile publice.

În ceea ce privește încrederea populației în justiție, magistrații spun că aceasta nu se află la cote minime, ci este comparabilă cu alte state europene, precum Italia sau Spania. Potrivit unui raport citat de alba24.ro, în 2024, 52% din populație și 56% din companii promovau o imagine bună sau foarte bună despre justiție, deși aceste cifre au scăzut în 2025, din cauza campaniilor politice și a campaniilor anti-magistrați.

Reprezentanții Curților de Apel intenționează să ofere publicului informații reale despre volumul de activitate, condițiile de muncă și resursele disponibile în instanțe, pentru a combate dezinformarea și a restabili încrederea în justiție.