Românii au cea mai mare încredere în Biserică, Armata și Poliție, arată un sondaj recent

Un nou sondaj realizat de INSCOP relevă că instituțiile în care românii manifestă cea mai mare încredere sunt Biserica, Armata și Poliția. Comparativ cu analizele anterioare, Biserica și Poliția au câștigat popularitate, în timp ce Parlamentul se situează pe ultima poziție. Conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, 63,9% dintre respondenți au încredere în Biserică, față de 57,7% în iulie 2025.

👉 Biserica, lider în încredere

Biserica se află pe prima poziție, având cea mai mare încredere din partea românilor, urmată de Armata cu 61,8% și Poliția cu 50%. Comparativ cu iulie 2025, Armata a scăzut ușor de la 63%, iar Poliția a înregistrat o creștere semnificativă de la 43,2%.

Clasamentul continuă cu Președinția, care se bucură de 27,9% încredere, Justiția cu 25,4% și Guvernul cu 18,4%. Parlamentul este pe ultimul loc, având doar 11,9% încredere mare sau foarte mare, o scădere de la 14,5% în 2025.

👉 Profilul încrederii în instituții

Conform concluziilor sondajului, votanții PSD și AUR, persoanele trecute de 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural sunt categoriile ce au cea mai mare încredere în Biserică. În privința Armatei, aceasta beneficiază de sprijin din partea votanților PSD și PNL, a persoanelor mai în vârstă și a celor din zonele rurale.

Pe de altă parte, Poliția se bucură de încredere în special din partea tinerilor sub 30 de ani și angajaților la stat din rândul votanților PSD și PNL. În același timp, încrederea în Președinție este mai pronunțată în rândul tinerilor sub 30 de ani, persoanelor cu studii superioare și locuitorilor din București.

👉 Neîncrederea în instituțiile politice se menține

„Instituțiile percepute ca „nepolitice” domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, semn că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis”, a declarat Remus Ștefureac, director INSCOP Research. Aceasta reflectă o ruptură între cetățeni și mecanismele democrației reprezentative, amplificând astfel discursul anti-sistem.

Aceste tendințe sugerează o neîncredere cronicizată în instituțiile politice, ceea ce ar putea provoca un declin al credibilității acestora pe termen lung.