Românii păstrează obiceiuri și credințe străvechi în Ajunul Crăciunului

Ajunul Crăciunului rămâne o zi încărcată de semnificații și ritualuri pentru români, marcând pregătirea pentru Nașterea Domnului. Conform unei tradiții bogate în simboluri și superstiții, această zi aduce împreună familia pentru a urmări ritualuri speciale, care includ mese de post, colindatul și gesturi menite să aducă noroc în anul ce urmează, relatează %source%.

👉 Credințe și obiceiuri legate de ceruri deschise și pregătirea mesei

În credința populară, în Ajunul Crăciunului cerurile se deschid, permițând oamenilor cu suflete curate să audă cetele îngerești și să-și pună dorințe ce se vor împlini. Acest moment este considerat ideal pentru rugăciune și reflecție asupra anului care se încheie.

În gospodării, se pregătesc mâncăruri specifice, precum covrigi, colăcei și turte, denumite adesea „scutecele Domnului”, care amintesc de nașterea Mântuitorului. Pe masa de Ajun, așezată sub icoană, se pun vin roșu, farfurii cu turte și alte alimente de post, însoțite de colaci în colțuri. Niciun membru al familiei nu gustă din preparate până la binecuvântarea preotului, care apoi ia o parte din bucatele și băuturile oferite, conform unui obicei vechi.

👉 Tradiții și superstiții privind postul și comportamentul din ajun

Ajunul Crăciunului este asociat cu postul aspru, chiar fără mâncare până la prima stea de seară, simbol al stelei magilor veniți de la Răsărit. În această zi, gospodarii adună lucrurile împrumutate, iar fetele nemăritate își doresc ca preotul să întârzie puțin la masă pentru binele lor în dragoste.

Mai multe maxime și superstiții circulă cu privire la comportamentul în această zi: este indicat să nu dai nimic cu împrumut și să închizi singur ușa casei, pentru a-ți păstra norocul. Pregătirile includ și ritualuri precum rostirea unor urări în timp ce se prepară aluatul sau se pune pâinea la cuptor, menite să aducă belșug în grădină și livezi.

Unul dintre miturile semnificative este povestea nașterii lui Iisus într-un sat liniștit, unde Fecioara Maria găsește adăpost doar în grajdul animalelor al Moșului Crăciun, după ce Moș Ajun refuză. Moș Crăciun, furios că soția sa a ajutat la această naștere, i-a tăiat mâinile, dar Maica Domnului le-a reconstruit printr-o minune.

Această întâmplare a transformat figura lui Moș Crăciun într-una blândă și generoasă, care dăruiește copiilor cuminți daruri în noaptea de 24 spre 25 decembrie. Tradiția darurilor date de Moș Crăciun datează din secolul al IX-lea, iar imaginea lui cu costumul roșu și barba albă este astăzi un simbol cunoscut de sărbători.