Update 7 ore în urmă
Timp de citire: 1 minut
Articol scris de: Maria Popescu
Institutul Național de Statistică arată că 11,3% dintre românii cu vârste între 55 și 74 de ani nu au folosit niciodată internetul în 2025. Procentul scade semnificativ, la 2%, în rândul celor între 35 și 54 de ani și la doar 1% în cazul tinerilor de 16–34 de ani.
Conform datelor INS, utilizarea internetului scade odată cu înaintarea în vârstă, iar accesul la internet în gospodării este de 89,1% la nivel național. Alba24.ro menționează că 92,6% dintre gospodăriile din mediul urban au internet, față de 84,8% în mediul rural, iar regiunea București-Ilfov conduce cu 92,8% acces în gospodării.
În 2025, 95,1% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani utilizează sau au utilizat internetul, o creștere de 0,4 puncte procentuale față de 2024. Dintre aceștia, 77% folosesc internetul de mai multe ori pe zi, iar 17,6% o dată sau aproape zilnic.
Comparativ, în Uniunea Europeană, ponderea persoanelor care au utilizat internetul în ultimele 12 luni a fost de 94%, România situându-se cu 0,3 puncte procentuale peste această medie. Danemarca deține cea mai mare rată de utilizare (100%), iar Croația cea mai scăzută (84,6%), potrivit statisticilor INS.
Un studiu care a analizat peste 100 de orașe europene a desemnat Geneva drept cel mai elegant oraș din Europa. Cercetarea a evaluat mai multe criterii, printre care cazarea, restaurantele și facilitățile disponibile, oferind orașului elvețian un scor impresionant de 98,3 pe o scară a luxului.
Editura Nemira a lansat un experiment cu inteligență artificială pentru a evidenția posibilele consecințe ale noii programe de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, propuse de Ministerul Educației și Cercetării. Experiența arată cum programa, care se oprește la secolul al XIX-lea, poate afecta negativ interesul adolescenților pentru lectură.
Sfântul Daniel Stâlpnicul este o figură remarcabilă a spiritualității creștine timpurii, care a trăit în secolul al V-lea în Siria. El a adoptat o formă înaltă de asceză, petrecându-și viața pe un stâlp, o practică extremă ce simboliza retragerea completă din lume pentru rugăciune.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că majorarea salariului minim în 2026 ar ajuta la protejarea puterii de cumpărare a angajaților cu venituri mici, dar poate provoca și efecte negative, precum „alimentarea spiralei inflaționiste” și pierderea locurilor de muncă în sectoarele HORECA, industria mobilei și cea ușoară.
