Candidatii la Presedintie ignoreaza problemele cheie ale apararii Romaniei
Candidatii la Presedintie ignoreaza problemele cheie ale apararii Romaniei
Candidatii la Presedintia Romaniei nu abordeaza subiecte esentiale legate de apararea nationala, precum cresterea efectivelor militare, reinfiintarea trupelor teritoriale si pregatirea teritoriului pentru o eventuala agresiune. In prezent, Romania dispune de aproximativ 60.000 de militari, dintre care doar 20.000 au roluri combatante.
Agresiunea Rusiei in Ucraina se apropie de a 1.000-a zi, iar incertitudinea domneste. Info-uri recente sugereaza ca viitoarea administratie Trump ar putea suspenda livrarile de armament catre Ucraina, in contextul in care guvernul Biden a donat arme in valoare de 64 de miliarde de dolari. In aceasta situatie, se ridica intrebarea: pot tarile europene sa sustina Ucraina singure, in cazul in care unitatea euro-atlantica se subrezeste?
Tarile est-europene s-au pregatit diferit pentru posibile atacuri ruse. De exemplu, Finlanda, Polonia si tarile baltice isi construiesc linii de defensiva si isi sporesc numarul militarilor, in timp ce Romania si Bulgaria sunt percepute ca avand o atitudine mai putin proactiva. In plus, Ungaria si Slovacia par sa sprijine actiunile Moscovei, criticandu-le pe cele ale SUA si UE.
In prezent, Armata Romana depinde in principal de sprijinul NATO pentru a asigura securitatea nationala. Doar doua brigazi (Iasi si Focsani) sunt dislocate de la Suceava la Galati, totalizand aproximativ 4.000 de militari, un numar insuficient pentru a proteja un front de 400 de kilometri. Chiar si cu toate cele noua brigazi implicate, apararea ar ramane insuficienta.
Ministrul Apararii, Angel Tilvar, a declarat la inceputul mandatului ca efectivele armatei ar trebui sa creasca la 120.000, dar nu s-au luat masuri concrete in acest sens. Generalul Gheorghita Vlad, seful Statului Major al Apararii, a subliniat de la inceputul anului lipsa de personal activ si de rezerva, solicitand masuri legislative, fara rezultatul dorit.
Cheltuielile Romaniei pentru aparare au fost de 1,7% din PIB in 2022 si de 1,58% din PIB in 2023, in conditiile in care s-au alocat 2,5% pentru acest domeniu. Exista o preocupare crescuta pentru achizitionarea de echipamente scumpe, fara a adresa nevoile fundamentale ale soldatului roman, care nu dispune de arme de asalt performante si sisteme moderne de aparare antiaeriana.
Razboiul din Ucraina a scos la iveala importanta dronelor in conflict, cu Kievul anuntand ca a livrat peste un milion de drone, in timp ce Rusia a achizitionat un numar dublu. Fara o strategie adaptata la aceasta noua realitate, sansele de supravietuire ale soldatilor romani raman scazute.
Desi NATO a decis sa apere toate statele membre de la prima secunda a unei agresiuni, este ingrijorator ca primele forte terestre NATO ajung in Romania dupa 10 zile, posibil la o etapa critica. In aceste conditii, Romania trebuie sa isi consolideze capacitatea de aparare, atat pentru a descuraja atacurile Rusiei, cat si pentru a proteja tara pana la sosirea ajutoarelor din tarile NATO.
O alta tema importanta de campanie ar fi consolidarea aliantelor de aparare in est. Razboiul din Ucraina demonstreaza ca teritoriul cucerit este greu de recucerit, iar Romania ar trebui sa se pregateasca din timp pentru a fortifica zonele vulnerabile, urmand exemplul Poloniei, statelor baltice si Finlandei.
Pregatirea rezervistilor este o alta zona neglijata; acestia nu au participat la exercitii tactice alaturi de militarii activi si sunt chemati doar pentru formalitati. Inzestrarea armatei este stagnanta, iar soldatii nu beneficiaza de echipamente moderne.
In concluzie, Romania nu acorda o atentie suficienta pregatirii populatiei pentru aparare, cu doua proiecte esentiale pentru serviciul militar voluntar si pregatirea premilitara in licee si facultati blocate de doi ani.
