dificultăți pentru companii din cauza termenului foarte scurt de raportare financiară
dificultăți pentru companii din cauza termenului foarte scurt de raportare financiară
Companiile din România au la dispoziție doar șapte zile pentru a transmite datele financiar-contabile cu mare acuratețe, ceea ce reprezintă un interval extrem de scurt, potrivit unei analize realizate de consultanții EY România. Aceasta vine într-un context în care reglementările legislative pentru raportarea la 30 iunie 2025 au fost adoptate cu întârziere față de anii anteriori.
Potrivit analizei, publicarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 1194, care stabilește cadrul legal pentru raportare, a avut loc abia pe 5 august, iar formatele pentru raportare au fost introduse pe site-ul ANAF abia pe 6 august. În mod tradițional, sistemul de raportare la 30 iunie este o cerință bine cunoscută în România, însă de la autonomia din 2021, aceasta se aplică doar entităților cu cifre de afaceri mai mari de 1 milion de euro în anul precedent.
Pentru acest an, termenul de depunere a raportărilor la 30 iunie este 18 august 2025, pentru entitățile care respectă reglementările contabile OMFP 1802/2014 și OMFP 2844/2016, menționează sursa citată. Consultantii susțin că, deși proiectul de ordin a fost anunțat la începutul lunii iulie, întârzierea publicării a complicat procesul pentru companii. Acestea trebuie să finalizeze raportările financiare complexe, care includ situația activelor, datoriilor, capitalurilor proprii și profit și pierdere, apoi să obțină aprobările și semnăturile necesare într-un interval foarte scurt, chiar și în sezonul concediilor de vară.
Potrivit site-ului alba24.ro, consultanții recomandă ca, în viitor, astfel de raportări să fie reglementate într-un mod clar, cu un termen de depunere mai lung, spre sfârșitul lunii septembrie, după perioada concediilor. Aceasta ar permite companiilor să organizeze mai bine procesul de raportare, să analizeze și să revizuiască informațiile, precum și să obțină toate aprobările legale necesare.
Conform notează, autoritățile motivează această cerință prin dorința de a obține date contabile mai frecvent, pentru a putea monitoriza mai rapid starea economiei și a identifica eventuale riscuri sau dezechilibre. În același timp, au fost observate solicitări speciale de raportare, care solicită transmiterea de informații detaliate despre cheltuielile companiei, precum cele cu managementul, consultanța, redevențele sau dobânzile, pentru perioada 2020-2024.
De asemenea, în formatul de raportare se solicită informații despre rezultatele financiare la 30 iunie 2025, ceea ce impune o prezentare foarte detaliată și atentă a datelor, atrage atenția experții. Ei accentuează importanța exacteței acestor date, având în vedere că autoritățile le folosesc pentru a realiza analize de risc fiscal, astfel încât o clasificare corectă a cheltuielilor și o raportare completă sunt esențiale.
În practică, s-a observat că anumite companii mari și medii au primit în luna iulie solicitări de la ANAF pentru detalii despre cheltuielile legate de activitatea de cercetare-dezvoltare și inovare, precum și pentru alte cheltuieli, pentru perioada 2020-2024, notează citează sursa. Aceste solicitări indică un interes crescut al autorităților în corelarea informațiilor despre cheltuieli cu activitățile de inovare și facilitățile fiscale disponibile pentru astfel de proiecte, subliniază analizele.
Potrivit celor de la EY România, prezentarea datelor trebuie făcută cu maximă atenție, mai ales că autoritățile urmăresc să facă analize complexe pe baza acestor informații. În plus, se recomandă ca entitățile să își organizeze standardizat procesul de raportare pentru a îmbunătăți corectitudinea și completețea informațiilor, mai ales în contextul în care reformele fiscale pentru 2026 se apropie, iar presiunea fiscală crește, scrie alba24.ro.
