Alba Iulia celebrează 329 de ani de la Unirea cu Roma și nașterea Bisericii Greco-Catolice

Pe 27 martie 1697, Sinodul de la Alba Iulia a marcat o etapă crucială în istoria religioasă a Transilvaniei, adoptând unirea cu Roma, eveniment ce a condus la formarea Bisericii Greco-Catolice. Conform informațiilor, mitropolitul Teofil Seremi a convocat sinodul, dar a decedat în același an la Alba Iulia.

👉 Rolul mitropolitului Teofil Seremi în înființarea Bisericii Greco-Catolice

Teofil Seremi, cunoscut sub numele de mirean Toma Seremi, a fost episcop ortodox și mitropolit al Bălgradului între 1692 și 1697. Originar din mica nobilime din Teiuș, el a inițiat tratativele pentru unirea Mitropoliei Ardealului cu Biserica Catolică, un proces ce a dus la înființarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice.

Unirea a fost rezultatul acceptării de către o parte a clerului ortodox din Transilvania a legăturii cu Roma, menținând totodată ritul bizantin. Actul Unirii a fost semnat de toți membrii sinodului și a fost întărit cu sigiliul Mitropoliei de Bălgrad, denumirea istorică a orașului Alba Iulia.

👉 Aspecte juridice și controverse legate de semnarea actului unirii

Un document ulterior a consacrat Biserica Ortodoxă a românilor din Ardeal, aflată sub jurisdicția canonică a Sfântului Scaun, ca "Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică". Reprezentanții bisericii au solicitat păstrarea tiparului ortodox pentru slujbe, stipulând: "Și așa ne unim cu acești ce scri mai sus, cum toată legea noastră, slujba Besericii, leturghia, posturile și carindariul nostru să stea pre loc".

Totodată, există speculații conform cărora actul unirii ar fi fost semnat abia în 1701, când Atanasie Anghel, chemat la Viena, a fost nevoit să aleagă între neunirea și unirea cu Biserica Romei, aducând în discuție o potențială întârziere a procesului.