Pe 15 ianuarie este marcată anual Ziua Culturii Naționale, prilej ales pentru omagierea lui Mihai Eminescu, poetul național al românilor. Această dată amintește de nașterea sa și aduce în prim-plan importanța operei sale literare, împreună cu o serie de manifestări culturale dedicate. Conform %source%, această sărbătoare a fost instituită prin lege în 2010.
👉 Stabilirea oficială a Zilei Culturii Naționale și importanța lui Eminescu
Ziua Culturii Naționale a fost stabilită oficial prin lege la 7 decembrie 2010 și se sărbătorește pe 15 ianuarie, ziua nașterii lui Mihai Eminescu, născut în 1850 la Botoșani. Poet, prozator, dramaturg și jurnalist, Eminescu este considerat cea mai importantă voce a literaturii române, influențat de filosofi antici și curente moderne ale timpului său.
Opera sa vastă include mare parte din patrimoniul literar național, de la poezie la publicistică, iar manuscrisele sale, adunate în 46 de volume, au fost dăruite Academiei Române. În ciuda vieții scurte — Eminescu a murit la doar 39 de ani în 1889 — posteritatea i-a adjudecat un loc de frunte în cultura română.
👉 Legătura lui Mihai Eminescu cu Alba Iulia și recunoașterea locurilor dedicate
Prezența lui Mihai Eminescu în Alba Iulia este amintită prin legătura sa cu Blajul și cu școlile românești de acolo, unde a petrecut o parte din 1866, fiind găzduit de studenți și elevi români. Aici a ascultat și a participat la discuții culturale care i-au oferit informații despre istoria și rolul Alba Iuliei în evoluția națională.
În Alba Iulia, poetul este comemorat prin școli ce îi poartă numele, precum Școala Generală Nr. 7 „Mihai Eminescu”, iar bustul său a fost amplasat pe Aleea Scriitorilor, simbolizând importanța sa în cultura românească și memoria colectivă.
„Luceafărul” este considerat cel mai lung poem de dragoste din literatura română, o creație începută în 1873 și finalizată după mai mulți ani, publicată în 1883. În 2009, această poezie emblematică a fost recunoscută de Academia Recordurilor Mondiale ca fiind capodopera poeziei românești.
Versurile sale au intrat în conștiința românilor, fiind învățate încă din școală și recitate în momente importante. „Luceafărul” este astfel o veritabilă emblemă literară, care reflectă și copilăria poetului, petrecută la Botoșani și Ipotești, și aduce un tribut valorilor culturale naționale.