Paftaua săsească, exponatul lunii martie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș

La Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeș, luna martie aduce în prim-plan paftaua (Heftel), una dintre cele mai frumoase bijuterii din costumul popular femeiesc săsesc. Potrivit informațiilor disponibilizate, această bijuterie era oferită ca dar de nuntă.

Paftaua are o formă conică, fiind realizată din alamă și măsurând 11 cm la baza sa. Este decorată cu o piatră roșie de mari dimensiuni, plasată central și înconjurată de trei rânduri de „pietre prețioase” roșii și verzi, care sunt imitații din sticlă a rubinelor și smaraldelor. Piesele sunt fixate pe paftă cu monturi în relief.

Conform istoricului costumului popular, termenul „paftă” are rădăcini turcești, dar aceste bijuterii săsești derivă din fibulele merovingiene din secolul V. În Evul Mediu, paftalele aveau un rol protector, uneori conținând o mică casetă pentru relicvele sfinților. La acea vreme, erau fabricate din metale nobile și decorate cu pietre prețioase, având rolul de a proteja purtătorii de rău.

De-a lungul timpului, paftalele au evoluat, iar în secolele următoare au început să fie realizate din materiale mai accesibile, adaptându-se astfel și la viața din mediul rural. Acum, paftaua asemeni celei expuse la Muzeul „Ioan Raica” a fost achiziționată în anul 1960 din comuna Gârbova, județul Alba, și datează din a doua jumătate a secolului XIX.

Deși inițial avea și o funcție simbolică, pe parcursul timpului rolul de protecție s-a diminuat, iar paftaua a devenit un ornament cu un semnificație pur decorativ. Aceasta a fost transmisă din generație în generație pe linie maternă, fiind primită la căsătorie, semnificând astfel o nouă etapă în viață și statut social.