Papa Francisc propune o dată comună pentru sărbătoarea Paștelui
Papa Francisc propune o dată comună pentru sărbătoarea Paștelui
Papa Francisc a anunțat sâmbătă, că Biserica Catolică este deschisă să accepte o dată unică pentru celebrarea Paștelui, o sărbătoare care este onorată în zile diferite de către diverse denominații creștine, în funcție de calendarele religioase utilizate. Declarația a fost făcută cu ocazia liturghiei de încheiere a Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor, informează AFP.
Suveranul Pontif a menționat că "Biserica Catolică este dispusă să accepte data dorită de toți, o dată a unității". În discursul său improvizat, el a subliniat o coincidență providențială, menționând că în acest an Paștele va fi sărbătorit în aceeași zi conform calendarului gregorian și celui iulian, coincizând cu aniversarea de 1700 de ani a Conciliului de la Niceea, considerat primul sinod care a avut ca scop rezolvarea divergențelor între diferitele biserici.
Papa a îndemnat toți creștinii să profite de această coincidență pentru a face progrese spre unitate, în jurul unei date comune pentru Paști. În mod curent, sărbătoarea Paștelui este calculată diferit de diverse biserici, unele folosind calendarul iulian, iar altele pe cel gregorian, ceea ce poate duce la diferențe de câteva săptămâni.
În cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea din anul 325, s-a stabilit ca Paștele să fie sărbătorit în prima duminică după prima lună plină de după echinocțiul de primăvară. Biserica Catolică folosește o formulă de calcul bazată pe luna plină post-ecvinocțială, în timp ce ortodocșii se bazează pe luna plină astronomică.
De asemenea, s-a stipulat că, dacă data Paștelui coincide cu Paștele evreiesc, atunci Paștele creștin trebuie să fie amânat cu o săptămână. Sinodul de la Niceea a decis ca Patriarhia din Alexandria să calculeze data Paștelui și să o comunice la timp celorlalte biserici creștine.
Până la introducerea calendarului gregorian în 1582, Paștele era sărbătorit în aceeași zi la nivel global. Această schimbare a fost efectuată de Papa Grigorie al XIII-lea pentru a rectifica discrepanțele dintre calendarul iulian și calendarul astronomic. În Orient, din cauza Mării Schisme din 1054, multe biserici au refuzat adopția calendarului gregorian, care este cu 13 zile mai avansat decât cel iulian.
În 1924, s-a decis la Constantinopol că toate Bisericile Ortodoxe să se adapteze la calendarul gregorian, însă nu toate au acceptat. Astfel, Patriarhia Ierusalimului, Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Sârbească continuă să utilizeze calendarul vechi.
Pentru a menține unitatea ortodoxă în sărbătoarea Paștelui, începând cu 1927, toate bisericile ortodoxe au hotărât să celebreze Paștele conform calendarului iulian. Românii ortodocși au sărbătorit Paștele alături de romano-catolici timp de zece ani, dar ulterior, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis să revină la vechiul calendar, sărbătorind Paștele odată cu ortodocșii.
Vaticanul a permis minorităților catolice din țările cu majoritate ortodoxă să sărbătorească Paștele conform calendarului ortodox, însă în România, aceasta a fost respectată doar de greco-catolici.
