Planeta Marte va fi vizibilă marți seara
Conform notează Mediafax, planeta Marte va fi vizibilă în seara zilei de 26 august, fiind aproape de semiluna subțire de la apusul soarelui. Tot ce trebuie să faceți este să priviți spre orizontul vestic pentru a observa o scenă inedită: semiluna în creștere alături de strălucirea roșie a planetei Marte.
Potrivit sursei alba24.ro, în seara zilei de 16 august, Marte va fi situată la mai puțin de 10 grade deasupra orizontului la apusul soarelui. Luna va avea o creștere, fiind luminată în proporție de 11%, și va atârna la mai puțin de 6 grade în partea stângă jos. Pentru a estima aceste distanțe, țineți pumnul strâns, la distanța brațului, care acoperă 10 grade pe cerul nopții, sau degetul arătător, mijlociu și inelar, cu o distanță de aproximativ 5 grade.
Conform celor raportate de Space, pentru observație trebuie să alegeți un loc cu vedere clară spre vest, pentru a surprinde luna și planeta Marte înainte ca acestea să se “ascundă” sub linia orizontului, la puțin peste o oră după apus.
Cu ajutorul unui binoclu de 10x50, observatorii vor putea vedea și Mare Crisium, o întindere întunecată ovală deasupra ecuatorului lunar, precum și marginea estică a Mare Fecunditatis, situată dedesubt. Pentru completarea scenei, Steaua Spica, cea mai strălucitoare din constelația Fecioara, va fi vizibilă în partea stângă sus a lunii, iar Porrima, o stea mai slabă, va fi situată aproximativ 3 grade în dreapta sus de Marte.
Potrivit cercetărilor, în noaptea următoare, semiluna se va îndepărta de Marte, trecând pe lângă Spica și urmând o traiectorie care o va duce spre steaua roșie Antares, din constelația Scorpion, într-un moment ce precede faza de lună în primul pătrar, pe 31 august.
Marte, a patra planetă de la Soare, este cunoscută și sub numele de „planeta roșie” datorită oxidului de fier care acoperă suprafața sa. Cu toate că este mult mai mică decât Pământul, având jumătate din diametru, planeta are anumite asemănări cu Terra, motiv pentru care cercetătorii și-au îndreptat atenția spre ea, sperând să descopere semne de viață sau chiar să o colonizeze în viitor.
Conform informațiilor prezentate pe site-ul oficial, ziua martiană, numită și sol, durează puțin peste 24 de ore, aproape ca o zi de pe Pământ. Anotimpurile apar și ele, datorită înclinării axei planetei, însă un an martian durează aproape dublu, 687 de zile terestre. Temperaturile variază extrem, de la peste 20 de grade Celsius la ecuator, până la -125 de grade la poli în timpul nopții.
Relieful marțian este impresionant, fiind presărat cu cea mai mare formă de relief cunoscută: Olympus Mons, un vulcan de trei ori mai înalt decât Everestul, și Valles Marineris, un canion lung de 4.000 de kilometri. Pe planeta roșie se pot vedea urme ale unor foste rauri și lacuri secate, indicii ale unui trecut bogat în apă lichidă. Astăzi, apa se află doar sub formă de gheață poli sau în rezerve subterane.
Sateliții naturali ai planetei, Phobos și Deimos, au înfățișare mai mult decât a unor asteroizi capturați, fiind mici și neregulați. Phobos, cel mai mare, se apropie treptat de Marte și, într-un viitor îndepărtat, poate că se va prăbuși pe planetă sau va forma un inel.
Potrivit cercetărilor, misiunile spațiale recente au descoperit minerale ce arată că odinioară Marte a avut condiții mai prietenoase pentru viață. Roverul Perseverance explorează Craterul Jezero în căutarea urmelor de viață microscopică. În același timp, specialiștii studiază atmosfera, care este foarte subțire și formată în principal din dioxid de carbon, ceea ce împiedică apa lichidă să existe la suprafață și face ca planeta să fie expusă radiațiilor cosmice. În ciuda acestor obstacole, Marte rămâne cea mai promițătoare țintă pentru viitoare misiuni cu echipaj uman, potrivit sursei menționate.
