Sfantul Pantelimon, ocrotitorul medicilor și vindecătorul bolnavilor, sărbătorit pe 27 iulie

Sfantul Pantelimon, ocrotitorul medicilor și vindecătorul bolnavilor, sărbătorit pe 27 iulie

Pe data de 27 iulie, creștinii ortodocși îl cinstesc pe Sfântul Pantelimon, cunoscut ca vindecător al bolnavilor și protector al medicilor. În aceeași zi, Manastirea Oasa din județul Alba își serbează hramul. Potrivit site-ului alba24.ro, Sfântul este adesea numit și "doctor fără de arginți" pentru faptul că tămăduia pe cei bolnavi fără a cere plată și miluia pe cei săraci, împărțind averile părinților săi celor nevoiași.

Legendele spun că Sfântul s-a născut în cetatea Nicomidia, din regiunea Bitinia, în anul 284. Tatăl său, Evstroghie, era bogat și avea credință păgână, în timp ce mama sa, Euvula, era creștină. La nașterea sa, femeia l-a numit Pantoleon, ceea ce înseamnă „cu totul leu”, pentru curajul de care avea să dea dovadă. Ulterior, a primit numele de Pantelimon, adică „întru tot milostiv”, o referire la bunătatea sa nemăsurată.

După moartea mamei sale, în copilărie, Pantelimon a urmat școala de medicină din Nicomidia, fiind ucenic al renumitului medic Eufrosin. Prin intervenția sa și vindecarea unui orb, împăratul Maximian (286-305) a observat calitățile sale și a vrut să-l aducă la palat ca medic personal. Însă, atunci când Sfântul a refuzat să renunțe la credința creștină, împăratul a ordonat să-i fie tăiat capul. Legenda spune că, în timpul execuției, în loc de sânge, din trupul său a curs lapte.

De la moartea sa în anul 303, Sfântul Pantelimon este considerat sfânt și protector al medicilor, fiind ocrotitor al multor spitale și așezăminte. Moaștele sale se află în mai multe locuri: o parte la Mănăstirea Oașa din Alba, iar altă parte, capul, la Mănăstirea Rusicon din Muntele Athos. Fragment din moaștele sale se găsește și în catedrale din Constanța, Galați, Iași și biserici din București, conform portalului alba24.ro.

În această zi, tradiția populară recomandă consumul de preparate din porumb și dovlecei pentru a fi mai viguroși în timpul iernii. Se spune că, în ziua Sfântului Pantelimon, cerbul iese din apă, semn al răcirii râurilor, iar frunza de tei se răsucește pe dos, ca simbol al sfârșitului verii și începutului toamnei. De asemenea, credincioșii împart fructe celor nevoiași, iar se spune că Sfântul Pantelimon merge din casă în casă și pedepsește pe cei care lucrează în această zi.

Conform tradiției, această zi rămâne o sărbătoare importantă pentru creștinism, un moment de recunoștință pentru harul vindecător al sfântului și pentru simbolul milosteniei.