Sfintii martiri brâncoveni, zi de pomenire și omagiu pentru credința și curajul lor

La 16 august, ortodoxia românească marchează comemorarea Sfintilor Martiri Brâncoveni, un eveniment de mare importanță în calendarul religios. Această zi aduce în memoria credincioșilor tragica și înălțătoarea istorie a familiei Brâncovenilor, care au fost martirizați pentru credința lor ortodoxă și curajul de a refuza să se convertească la islam.

Conform tradiției, Constantin Brâncoveanu, domn al Tării Românești între 1688 și 1714, s-a născut la 15 august 1654, în satul Brâncoveni, județul Olt. A fost fiul marelui boier Papa Brâncoveanu și al Stancăi, fiică a marelui postelnic Constantin Cantacuzino. Crescut fără tată, după moartea acestuia când avea doar un an, Constantin a fost apropiat de mama, bunica sa și unchiul său, Stolnicul Constantin Cantacuzino, pe care îl considera ca pe un tată.

Domnia lui Brâncoveanu a fost un primpas important pentru cultura și religia românească, marcând o perioadă de dezvoltare culturală și religioasă. În timpul său, a fost introdusă Biblia în limba română și a susținut tipărirea și învățământul în Muntenia și Transilvania. De asemenea, a susținut construcția de școli și a înființat o academie domnească la București. Stilul arhitectural ce-i poartă numele – stilul brâncovenesc – îmbină elemente bizantine cu influențe occidentale și orientale, lăsând o moștenire durabilă în arta românească.

Tragedia a avut loc la 15 august 1714, când Constantin Brâncoveanu, împreună cu cei patru fii ai săi – Constantin, Ștefan, Radu și Matei – și sfetnicul Ianache Vacresco, au fost executați la Constantinopol. Potrivit citatează, trupurile lor au fost aruncate în Bosfor, iar capetele au fost puse pe prăjini pentru trei zile. Cadavrele au fost apoi recuperate și duse la o mănăstire bizantină. Trupul lui Brâncoveanu a fost adus în secret la București și înmormântat în biserica Sfântul Gheorghe Nou.

Moartea lui Constantin Brâncoveanu, la vârsta de 60 de ani, a fost extrem de tragică, fiind cea mai brutală din istoria domniilor românești. El a fost decapitat după luni de chinuri în temnițele turcești, pentru că a refuzat să renunțe la credința creștin-ortodoxă. Se spune că, în momentul execuției, a declarat: „De legea creștină nu mă las, căci în ea m-am născut și am trăit, și în ea vreau să mor!”. Refuzul familiei Brâncovenilor de a se converti la islam i-a făcut martiri pe aceștia, fiind considerați sfinți de Biserica Ortodoxă Română, care îi cinstește cu evlavie în fiecare an.

Potrivit noteaza alba24.ro, acești martiri sunt mai puțin cunoscuți de populație, dar exemplul lor de fidelitate și curaj reprezintă un model pentru toți credincioșii. Canonizarea lor consolidează simbolul rezistenței spirituale și al sacrificiului pentru credință. În ziua de 16 august, credincioșii îi onorează și consideră ocrotitori spirituali ai poporului român. Această zi este o celebrare a bravurii și a devotamentului față de valorile religioase și culturale ale națiunii noastre.