Update 1 oră în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Simionescu
Tradiția colindatului este una dintre cele mai vechi și iubite obiceiuri românești de Crăciun, marcând un moment de comuniune și speranță în întreaga țară. Agerpres notează că aceste obiceiuri, care includ colinde, dansuri, măști și urări, variază de la o regiune la alta, păstrând însă un simbol central: lumina adusă de nașterea lui Iisus. Colindătorii primesc diverse daruri, iar cetele lor vestesc vestea sărbătorii de la casă la casă.
Colindele, cunoscute și sub denumirea de corinde, sunt texte orale recitate și cântate de grupuri de tineri în perioada sărbătorilor de iarnă, în special în cele 7-12 zile care marchează începutul Anului Nou. Conform Agerpres, ele se interpretează începând din Ajunul Crăciunului și până la Bobotează, având teme ce cuprind nașterea Domnului, pacea și belșugul. În zone ca Maramureș, Oltenia sau Muntenia, colindatul capătă accente solemne sau mai vesele, cu purtători de costume populare și acompaniamente muzicale diverse.
În alte zone, cum sunt Transilvania de nord-vest sau Banatul, colindatul are denumiri și forme specifice: „a cocuța” sau „Pițărăi”, iar copiii colindători aduc noroc și bucurie. Diverse obiceiuri adiacente, precum umblatul cu capra sau „Jocul Moșilor” din Maramureș, sunt parte integrantă a acestui ritual tradițional și atrag atenția asupra legăturii puternice cu folclorul și spiritualitatea locală.
În timpul colindatului, colindătorii sunt întâmpinați cu diverse daruri, de la nuci, mere și colăcei, până la bani sau produse locale precum caltaboși și vin. Practici aparte includ purtarea torțelor, clopoțeilor sau stelelor confecționate manual care simbolizează steaua din Betleem. În Banatul sud-estic, de exemplu, colindătorii folosesc un băţ din lemn de alun pentru alungarea spiritelor rele, iar în sudul Moldovei colindatul este realizat de copii care parcurg cete mici în zilele de Crăciun.
Colindele și colindatul devin astfel mai mult decât un simplu obicei muzical: ele sunt o binecuvântare și o celebrare a luminii împotriva întunericului, precum și un semn de bunăstare pentru comunitățile care le păstrează cu grijă. Darurile și urările rostite adaugă un plus de solemnitate și bucurie acestor momente speciale ale anului în multe sate și orașe românești.
În perioada sărbătorilor, una dintre cele mai folosite expresii este „Crăciun fericit”, iar adresarea acestei urări în limba natală a celui căruia îi este destinată poate crea o impresie deosebită. %source% relatează că exprimarea felicitărilor în limbi diverse aduce un plus de valoare și bunăvoință în comunicarea interculturală.
Primăria Alba Iulia a lansat o procedură de achiziție pentru extinderea rețelei de canalizare pe strada Padiș, în localitatea Micești. Valoarea estimată a lucrărilor este de 78.285 lei fără TVA, iar proiectul prevede realizarea de construcții anexă și cămine de vizitare, pentru îmbunătățirea calității serviciilor de canalizare, conform informațiilor transmise de autorități.
O tânără din București, care susținea că este călugăriță într-o mănăstire din Ilfov, a fost reținută în județul Alba pentru înșelăciune, potrivit informațiilor oferite de polițiști. Conform sursei, aceasta ar fi indus în eroare o femeie din Sibiu, căreia i-a cerut bani pentru organizarea unor slujbe.
Vremea în județul Alba se manifestă rece și cu precipitații pe durata minivacanței de Crăciun 2025, potrivit prognozei publicate de accuweather.com. De la ninsorile din ajun, până la temperaturi ce pot coborî până la -9 grade Celsius în zonele montane, regiunea este sub efectul deplin al iernii.
