Economistul Christian Năsulea explică reacțiile din presa ungară la fondurile europene pentru România

Comisia Europeană a aprobat recent alocarea unor sume semnificative de fonduri europene pentru România, decizie care a stârnit reacții puternice în presa din Ungaria. Christian Năsulea, profesor de economie, a comentat la Digi24 aceste reacții, subliniind diferențele dintre direcțiile politice ale României și Ungariei și impactul acestora asupra relației cu UE și fondurile puse la dispoziție, conform datelor comunicate recent.

👉Reacțiile presei din Ungaria și contextul politic

Presa din Ungaria a criticat decizia Comisiei Europene, considerând că Ursula von der Leyen și echipa sa favorizează România, marcând o schimbare de abordare fără precedent la Bruxelles. Aceste reacții vin după ce Uniunea Europeană a suspendat fondurile europene pentru Ungaria în ultimii doi ani, ca urmare a încălcărilor principiilor statului de drept sub guvernarea lui Viktor Orban.

Christian Năsulea a remarcat că, spre deosebire de Ungaria, România a optat pentru o direcție pro-europeană și a menținut cooperarea cu instituțiile europene. Aceasta a fost cheia pentru păstrarea accesului la finanțări, în ciuda unor performanțe guvernamentale mai puțin impecabile în trecut.

👉Importanța reformelor și cooperarea cu Bruxelles

Profesorul explică faptul că România a beneficiat de o deschidere mai mare din partea autorităților europene, mai ales în ultimele șase luni, de când o nouă conducere și un președinte au reluat dialogul și cooperarea cu instituțiile de la Bruxelles. În acest interval, au fost reeșalonate plățile și regândite programele finanțate prin PNRR și alte fonduri europene.

Deși „nici România nu este perfectă” și mai are reforme importante de realizat, în special în justiție și în companiile de stat, Năsulea subliniază că „pare să existe dorința să fie făcută reformă”, iar acest lucru ar trebui să genereze rezultate vizibile, îmbunătățind relația cu Uniunea Europeană.

Referitor la posibila influență a reacțiilor presei maghiare asupra relațiilor dintre Budapesta și București, Christian Năsulea consideră că aceste tensiuni țin de contextul intern al Ungariei. El susține că nemulțumirile exprimate reflectă frustrări legate de direcția aleasă de politicienii maghiari în relația cu UE și instituțiile europene.

Economistul concluzionează că astfel de reacții „sunt o manifestare a unor nemulțumiri care în Ungaria pare să fie la un nivel din ce în ce mai înalt”, fără a avea însă implicații directe asupra relațiilor diplomatice formale dintre cele două state.