Persoanele care nu consumă carne ar putea avea șanse mai mici decât cei care mănâncă carne de a atinge vârsta de 100 de ani, potrivit unei studii recente. Însă, înainte de a reconsidera dieta bazată pe plante, există mai multe aspecte legate de aceste descoperiri.
👉 Rezultatele și demersul studiului realizat pe adulți vârstnici din China
Cercetarea a urmărit peste 5.000 de adulți chinezi cu vârsta de 80 de ani și peste, care au participat la Studiul Național de Longevitate Sănătoasă din China, ce a început în 1998. Până în 2018, cei care adoptau diete fără carne erau mai puțin predispuși să devină centenari comparativ cu consumatorii de carne. La prima vedere, acest lucru pare să contrazică decenii de cercetări care arată că dietele pe bază de plante sunt benefice pentru sănătate. De exemplu, dietele vegetariene au fost constant corelate cu riscuri mai reduse de boli de inimă și accident vascular cerebral, diabet de tip 2 și obezitate. Aceste beneficii provin parțial dintr-un consum mai ridicat de fibre și dintr-un consum redus de grăsimi saturate.
👉 Factori nutriționali importanți pentru vârsta înaintată
Înainte de a trasa concluzii ferme, există câțiva factori importanți de luat în considerare. Acest studiu s-a concentrat pe adulții cu vârsta de 80 de ani și peste, a căror necesități nutriționale diferă considerabil de cele ale persoanelor mai tinere. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, schimbările fiziologice afectează atât cantitatea de alimente consumate, cât și nutrienții necesari. Cheltuielile energetice scad, în timp ce masa musculară, densitatea osoasă și apetitul pot scădea. Aceste schimbări cresc riscul de malnutriție și fragilitate. Cele mai multe dovezi despre beneficiile sănătății dietelor ce exclud carnea provin din studii efectuate pe adulți tineri, și nu pe populații vârstnice fragile.
Anumite cercetări sugerează că adulții în vârstă care nu consumă carne se confruntă cu un risc mai mare de fracturi din cauza unui consum mai redus de calciu și proteine. În viața ulterioară, prioritățile nutriționale se schimbă. În loc să ne concentrăm pe prevenirea bolilor pe termen lung, scopul devine menținerea masei musculare, prevenirea pierderii în greutate și asigurarea că fiecare înghițitură conține mulți nutrienți. Prin urmare, descoperirile studiului pot reflecta provocările nutriționale ale vârstei înaintate, mai degrabă decât probleme inerente cu dietele pe bază de plante.
Este important de menționat că probabilitatea mai scăzută de a atinge 100 de ani în rândul consumatorilor de carne a fost observată doar în rândul participanților subponderali. Nu a fost găsită o astfel de asociere la adulții mai în vârstă cu greutate sănătoasă. Faptul de a fi subponderal la o vârstă înaintată este deja asociat cu riscuri mai mari de fragilitate și deces. Astfel, greutatea corporală pare a fi un factor cheie în explicarea acestor descoperiri. De asemenea, trebuie să ne amintim că acesta a fost un studiu observațional, ceea ce înseamnă că arată asocieri și nu cauzalitate. Doar pentru că două lucruri apar împreună nu înseamnă că unul îl cauzează pe celălalt.
Descoperirile se aliniază și cu așa-numitul „paradox al obezității” în îmbătrânire, unde o greutate corporală ușor mai mare este adesea asociată cu o supraviețuire mai bună în viața ulterioară. De remarcat este că probabilitatea redusă de a ajunge la 100 de ani observată în rândul consumatorilor de carne nu a fost evidentă la cei care au inclus pește, produse lactate sau ouă în dietele lor. Aceste alimente oferă nutrienți esențiali pentru menținerea sănătății musculare și osoase, inclusiv proteine de înaltă calitate, vitamina B12, calciu și vitamina D. Adulții mai în vârstă care urmează aceste diete aveau la fel de multe șanse să trăiască până la 100 de ani ca și consumatorii de carne.
Cercetătorii sugerează că includerea unor cantități modeste de alimente de origine animală ar putea ajuta la prevenirea subnutriției și pierderii masei musculare în vârstnicia avansată, comparativ cu dietele strict vegetale. În loc să ne concentrăm pe faptul dacă o dietă este universal mai bună decât alta, mesajul principal este că nutriția ar trebui să fie adaptată la etapa vieții tale. Nevoile energetice scad odată cu vârsta (datorită scăderii cheltuielilor energetice în repaus), dar unele cerințe nutriționale cresc. Adulții mai în vârstă au nevoie în continuare de un consum adecvat de proteine, vitamina B12, calciu și vitamina D – în special pentru a preserva masa musculară și a preveni fragilitatea. În adolescență, prevenirea malnutriției și pierderii în greutate devine adesea mai importantă decât prevenirea bolilor cronice pe termen lung.
Dietele pe bază de plante pot fi în continuare opțiuni sănătoase, dar acestea pot necesita o planificare atentă și, în unele cazuri, suplimente pentru a asigura adecvarea nutrițională, în special în viața ulterioară. Concluzia este că nevoile noastre nutriționale la 90 de ani pot arăta foarte diferit de cele de la 50 de ani, iar consilierea dietetică ar trebui să reflecte aceste schimbări pe parcursul vieții. Ceea ce funcționează pentru tine acum s-ar putea să necesite ajustări pe măsură ce îmbătrânești – și acest lucru este perfect normal.
Chloe Casey, Cadru didactic în Nutriție și Comportament, Universitatea Bournemouth
Acest articol este republicat de la The Conversation sub o licență Creative Commons. Citește articolul original.