Boboteaza: Tradiții și credințe de sărbătoare
Pe 6 ianuarie, românii celebrează Boboteaza, o zi plină de ritualuri și obiceiuri. În această zi, preoții consacră apele, iar credincioșii care se stropesc sau se scaldă în apa sfințită sunt considerați protejați de rău și de boli. Deși este permisă stropirea cu agheasma, există superstiții care interzic spălarea părului sau a hainelor, deoarece acest lucru ar „spurca apele”.
Tradiția susține că apa sfințită aduce puteri miraculoase, iar în ziua de Bobotează este bine să nu se spele rufe. Unii bătrâni din comunitate avertizează că spălarea părului în această zi ar putea aduce dureri de cap pe parcursul întregului an.
În acest context, preoții sfințesc apele, iar credincioșii își stropesc locuințele și animalele utilizând apa sfințită. Rămășițele de agheasmă primite de la preot sunt păstrate în sticle ca leacuri.
În satele de pe malurile apelor, o tradiție populară este ca preotul să arunce o cruce de lemn în apă, uneori chiar înghețată. Apoi, câțiva bărbați curajoși se aruncă după ea pentru a o recupera. Boboteaza simbolizează, de asemenea, purificarea naturii de forțele răului prin intermediul apei sfințite.
În anumite zone ale țării, această zi este și un moment pentru a face previziuni meteorologice, ce pot oferi indicii despre recolta din anul care vine. Pe lângă obiceiurile crestine, tradiția românească include și ritualuri pagane destinate purificării gospodăriilor și alungării spiritelor rele.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
