Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a democrației românești, celebrată pe 11 iunie 2025
Miercuri, 11 iunie 2025, se sărbătorește Ziua Victoriei Revoluției de la 1848 și a democrației românești, o zi importantă în istoria națională. Potrivit legii adoptate în 2023, municipiul Blaj a fost declarat oraș-martir al Revoluției de la 1848. Această zi a fost instituită prin Legea nr. 27 din 10 ianuarie 2023, după un proiect inițiat în 2018 și adoptat de Parlament în 2022.
Potrivit site-ului alba24.ro, legea prevede că autoritățile centrale și locale, precum și organizațiile neguvernamentale pot organiza evenimente și manifestări dedicate acestei zile. În expunerea de motive a legii se arată că 11 iunie a fost momentul culminant al anului 1848, când domnitorul Gheorghe Bibescu a semnat "Proclamația de la Islaz", eveniment care a reprezentat un act constituțional și un moment important pentru mișcarea revoluționară din Țara Românească.
Evenimentele au continuat până în septembrie 1848, când armata otomană și cea rusă au înăbușit revoluția, dar au pus baza pentru formarea statului român modern, menționează sursa citată. În plus, legea a declarat Blaj, București și Craiova ca orașe-martir ale Revoluției de la 1848, simbol al rezistenței românești.
Unul dintre cele mai importante momente ale revoluției a fost Marea Adunare Națională de la Blaj, care a avut loc în același an. Potrivit istoricului, această adunare a fost un punct crucial pentru unitatea națională, fiind o manifestație de solidaritate între conducători și popor. La eveniment au participat peste 40.000 de oameni, majoritatea țărani, dar și intelectuali, clerici și reprezentanți ai orașelor din Transilvania.
În discursul său, Avram Iancu a spus: "Uitati-vă pe camp, romanilor! Suntem mulți ca cucuruzul brazilor, suntem mulți și tari." Participarea largă a românilor din toate provinciile a transformat adunarea într-un moment esențial pentru revoluție, subliniază sursa amintită.
După deschiderea oficială, Simion Bărnuțiu a prezentat programul adoptat anterior la Sibiu, în care românii se proclamau o națiune independentă și parte integrantă a Transilvaniei, luptând pentru libertate și egalitate. Ulterior, participanții au depus jurământ de credință față de națiunea română și idealurile sale.
În ziua următoare, adunarea a adoptat "Petitia Națională", care solicita unirea cu Principatele Române. Aceasta reliefează dorința românilor de a forma o unitate mai puternică și de a refuza alipirea forțată cu Ungaria. Potrivit istoricilor, această adunare a consolidat programul revoluționar comun al românilor din toate provinciile.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
