Teama de bătrânețe, cea mai mare spaimă a adulților

Temerile legate de bătrânețe sunt un fenomen răspândit la nivel global, afectând o parte considerabilă a populației adulte. Potrivit studiilor recente, teama de îmbătrânire este mai intensă în rândul tinerilor comparativ cu persoanele de vârstă a doua. Această observație este susținută de date care arată că, odată cu înaintarea în vârstă, temerile legate de bătrânețe se atenuează.

Pentru prima dată în istoria omenirii, ajungerea la bătrânețe a devenit o așteptare generală. Longevități care în trecut erau considerate un privilegiu sunt acum accesibile majorității populației. Potrivit G4Media, aproximativ 79% dintre femei și 70% dintre bărbați la nivel global pot spera să atingă vârsta de 65 de ani sau chiar mai mult. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre adulții din întreaga lume continuă să se teamă de bătrânețe.

Frica de bătrânețe poate lua multiple forme, mascată adesea sub alte temeri precum teama de moarte, boală, pierdere a controlului, schimbare, marginalizare socială, singurătate sau pierdere a stimei de sine. Un alt studiu, citat de Forbes Health, scoate în evidență un aspect interesant: frica de îmbătrânire se diminuează pe măsură ce oamenii avansează în vârstă.

Îmbătrânirea este o parte inevitabilă și uneori descurajantă a vieții, dar un sondaj realizat de Forbes Health și OnePoll pe un eșantion de 2.000 de adulți a dezvăluit că 47% dintre respondenți se tem de vârsta înaintată. Totuși, această teamă pare să scadă odată cu trecerea anilor.

În ciuda acestei tendințe, multe aspecte ale procesului de îmbătrânire rămân un motiv de îngrijorare. Sondajul relevă că 63% dintre adulții americani care se tem de îmbătrânire sunt cel mai îngrijorați de potențiala scădere a sănătății, urmați de 52% care se tem de pierderea celor dragi și 38% care sunt preocupați de aspectele financiare. De asemenea, 30% dintre respondenți se tem de singurătate și izolare, iar 20% își fac griji că ar putea să se simtă plictisiți sau lipsiți de un scop.

Jurnaliștii de la The Conversation subliniază că "concentrarea societății pe tinerețe și capacitate poate provoca anxietate. Reclamele pentru produse anti-îmbătrânire sunt peste tot, întărind ideea că îmbătrânirea este în mod inerent neatractivă. Unii oameni se tem de îmbătrânire atât de mult încât devine o afecțiune patologică numită gerascophobia (gerascofobie), care duce la gânduri și comportamente iraționale, de exemplu, o fixare asupra sănătății, bolii și mortalității și preocuparea de a ascunde semnele îmbătrânirii."

În paralel, umanitatea dezvoltă un interes pronunțat pentru cercetările medicale ce vizează inversarea procesului de îmbătrânire. Deși dorința de a inversa îmbătrânirea nu este un fenomen nou, progresele recente în biomedicină au adus această posibilitate mai aproape. Profesorul de genetică David Sinclair de la Universitatea Harvard sugerează, în lucrările sale publicate în 2019 și citate de The Conversation, că ar putea fi posibil să testăm limitele reproducerii celulare pentru a prelungi durata de viață. Teoria sa susține că reprogramarea ADN-ului poate îmbunătăți țesuturile deteriorate și vechi, întârziind sau chiar inversând procesul îmbătrânirii.