Problema angajatorilor români în contextul intrării României în Schengen
Problema angajatorilor români în contextul intrării României în Schengen
Intrarea României în spațiul Schengen generează îngrijorări pentru angajatorii români, în special în județul Alba. Astfel, se conturează riscul ca muncitorii străini să plece mai ușor spre țările din Europa de Vest și de Nord, unde salariile sunt semnificativ mai mari. Potrivit surselor Alba24, unele discuții pe tema salariilor au avut loc deja între muncitorii străini și angajatorii lor din județ.
Datele recente de la Serviciul pentru Imigrări Alba arată că în județul Alba se află 1.764 de cetățeni străini care au drept de muncă. Cei mai mulți provin din Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh și Turcia și activează în special în domeniile construcțiilor, agriculturii și HoReCa. Reprezentanții Serviciului pentru Imigrări au subliniat că muncitorii străini cu permise de ședere sau vize de muncă valabile pot călători în spațiul Schengen pentru un interval de 90 de zile în cadrul unei perioade de 180 de zile. Totodată, aceștia trebuie să respecte legislația în vigoare a statului membru în care doresc să lucreze.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a anunțat pentru acest an un contingent de 100.000 de muncitori străini pe piața forței de muncă din România. Totuși, estimările sugerează că de fapt este nevoie de 200.000-250.000 de muncitori, conform unor date de pe piața muncii. Feliciu Paraschiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, a avertizat că, începând cu 1 ianuarie 2025, o mare parte dintre muncitorii non-UE ar putea căuta oportunități în țările din vestul Europei. Acesta a menționat că 80% dintre angajații non-UE din România ar putea fi atrasi să plece spre țări precum Anglia, Franța sau Germania.
Pe de altă parte, companiile de recrutare susțin că muncitorii non-UE angajați în România nu constituie un risc semnificativ de migrare în Occident după 1 ianuarie 2025. Aceștia sunt supuși unor reglementări stricte privind dreptul de muncă și rezidență în Uniunea Europeană, care limitează mobilitatea. Contractele de muncă ale acestor angajați sunt directa legate de angajatorii din România, iar accesul la alte piețe de muncă nu este permis fără obținerea unor noi permise de muncă.
