Târgul de fete de pe Muntele Gaina, o tradiție veche de peste două secole, va avea loc în weekendul 19-20 iulie. Evenimentul, care își are rădăcinile în anul 1816, este unul dintre cele mai importante din România, fiind situat în inima Munților Apuseni. Potrivit site-ului alba24.ro, târgul adună anual localnici și turiști din întreaga țară pentru a celebra tradițiile românești live, în cel mai înalt platou al munților.
Târgul de fete de pe Muntele Gaina, o tradiție veche de peste două secole, va avea loc în weekendul 19-20 iulie. Evenimentul, care își are rădăcinile în anul 1816, este unul dintre cele mai importante din România, fiind situat în inima Munților Apuseni. Potrivit site-ului alba24.ro, târgul adună anual localnici și turiști din întreaga țară pentru a celebra tradițiile românești live, în cel mai înalt platou al munților.
În trecut, locuitorii a peste 80 de sate din Apuseni se întâlneau pe platoul de la Gaina pentru a face schimb de produse și pentru a socializa. Satele din zonele învecinate, precum Alba, Arad, Hunedoara și Bihor, se adunau acolo pentru a-și vedea tinerii și pentru a găsi parteneri de căsătorie. Muntele Gaina era, atunci, un punct important unde receptorii comunităților motilor se întâlneau, în condițiile în care distanțele mari și lipsa drumurilor făceau dificilă comunicarea pe tot parcursul anului.
Fetele purtau costume populare pline de zestre și naframe colorate, iar feciorii urcau muntele pentru a le cunoaște. La eveniment, se țineau ceremonii de căsătorie, iar la obișnuitele schimbări de naframi, tinerii își arătau sinceritatea și intențiile. În plus, se organiza un prânz comun, apoi hora pornea peste târg, fiind adesea scena unor glume și dispute între moti și criseni, care uneori se soldau cu certuri sau bătăi. La apus, toată lumea pleca, uneori râzând și glumind, iar conflictele de moment erau uitate de îndată.
Legenda spune că, odată, locuitorii din Vidra de Sus, lângă munte, au văzut de mai multe ori o gaină de aur ieșind din baile de aur din Muntii Bihariei, iar apoi urcând pe vârful muntelui pentru a-și cloci ouăle. Deși au încercat să o prinză, gingați s-au speriat și au fugit, iar aurul nu s-a mai găsit în zonă. Potrivit datelor, numele muntelui provine tocmai de aici, fiind și o graniță naturală între zonele motilor și ale criseni.
O altă legendă vorbește despre o zână frumoasă, protectoare a unei găini de aur, care oferea un ou de aur în fiecare an unei fete sărace. La un moment dat, cinci feciori din Vidra, travestiți în fete, au furat găina și ouăle, însă ouăle au ajuns în apele involburate ale Ariesului. De atunci, fluviul poartă uneori în nisip și mici firicele de aur. În prezent, aurul din râul Aries nu mai este exploatat, după cum notează sursa menționată.
Evenimentul, devenit o sărbătoare populară, are loc anual, de Sfântul Ilie, în cea mai apropiată duminică de 20 iulie. Anul acesta, tradiția continuă cu două zile de festivități, în centrul comunei Avram Iancu și pe vârful Muntelui Gaina. Potrivit aspektelor anunțate, turiștii și localnicii vor participa la petreceri cu muzică populară, dansuri și obiceiuri vechi, menite să păstreze vie această tradiție unică în România.
